Onuțan Károly(ex-jucător al echipei de fotbal A.S. Armata Târgu-Mureș): ”Mă uit la fotbalul de astăzi și nu văd nimic de reținut, eventual cum sare mingea din jucători”!

onutan

Onuțan Károly(ex-jucător al echipei de  fotbal A.S. Armata Târgu-Mureș): ”Mă uit la fotbalul de astăzi și nu văd nimic de reținut, eventual cum sare mingea din jucători”!

11 decembrie 2019. Piața ”Cuza Vodă” din Târgu-Mureș. Un tip la vreo 65 de ani se deplasează greu, sprijinându-se de o cârjă, cu o plasă într-o mână. Mă apropii de el și-l recunosc pe fostul fundaș al echipei A.S. Armata, Onuțan!
-Servus! Ce faci, ai ieșit la cumpărături?
-Da, Aurele. Locuind în apropiere, vin mereu aici, ocazie cu care trec și pe la Gyuszi Hajnal, care stă vis-a-vis de piață. Hai să intrăm undeva, să bem o cafea.
Uite, dincolo de stradă este o cofetărie. Ce zici?
-Mergem, dar mai încet, ca să mă pot deplasa și eu.
Încetișor, am plecat spre cofetăria respectivă. După ce ne-am așezat la o masă mai retrasă,  l-am întrebat:
Ce-ai pățit la picior, de mergi așa de rău?!
-Aurele, rotula îmi este făcută praf și trebuie ”reparată”. Am vorbit cu câțiva medici ortopezi de aici, știi că ăștia din Târgu-Mureș sunt foarte buni, nu?, și mi-au promis că mă vor opera în viitorul apropiat. Acum, sunt în așteptarea unor documente din Ungaria!
-Din Ungaria?!
-Da, da! Poate nu știi, dar eu, în perioada 1991-2008, am stat în Ungaria. Acolo am jucat fotbal, am fost și antrenor și, ulterior, antreprenor, apoi am revenit în România.
-Și acum ce faci?
-În așteptarea hârtiilor din Ungaria, îmi adun alte hârțoage care-mi sunt necesare la întocmirea dosarului de pensionare. În rest, la piață și înapoi acasă. Din când în când, mă mai întâlnesc cu foștii colegi de echipă, la o cafea sau la un pahar de…vorbă, cu diferite ocazii. Este vorba de Gligore(Paloma), Fazekas, Tică Varodi, Solyom, Ispir și, firește, Hajnal.
Vreau neaparat să te întreb ceva: ai participat la meciuri aranjate?
-Aurele, fiind o echipă militară, (și) la noi erau meciuri la ordin! Îmi aduc aminte de un joc cu Corvinul Hunedoara, echipă în care atunci jucau, printre alții, M. Lucescu, Ioan Gabriel, Dumitriu IV ș.a. Înainte de intrarea pe teren, pe tunelul de la intrare, portarul lor, I. Gabriel, mi-a spus: ”Prietene, astăzi stai liniștit, nu te agita, că vom câștiga noi! Sper că vi s-a dat ordinul de rigoare, da?”. Ei, Aurele, ăla a fost unul dintre meciurile trântite de noi, la ordin!
Dar meciul cu FC Olt ți-l amintești?
-Cum să nu. A fost o întâlnire aranjată la înțelegere, parcă a scris și Dumitru Dragomir, într-o carte de-a lui,  despre acel joc!
Cum este fotbalul de astăzi?
-Oh, fotbalul este la pământ, nu mai există meseriași cum erau pe vremea mea, sigur, cu câteva excepții, puține, puține de tot!
-Urmează meciurile de baraj, de accedere la EURO 2020. Avem vreo șansă?
-Speranța moare ultima. Suntem obligați să credem în șansa noastră. Să organizezi C.E. de fotbal, să găzduiești o grupă la București și să nu participi, ar fi o mare rușine pentru fotbalul românesc!
-Ce faci de Sărbători?
-Ei, ca bătrânii!, îmi spune Károly râzând. Stau și eu ca tot omul acasă, ascult colinde și, probabil, o să trec să-l colind pe Gyuszi Hajnal.
Apropos: cititorilor, La mulți ani cu  sănătate și multe bucurii!
-Și ție, prietene, mai ales că pe 3 ianuarie 2020 vei împlini 66 de ani!
-Mulțumesc mult!
Aurel Rațiu

Onuțan Károly

-s-a născut în data de 3 ianuarie 1954 în orașul Sfântu-Gheorghe(CV);
-după ce a locuit 4 ani (și) la Brașov, s-a mutat la Târgu-Mureș;
-a început să joace fotbal la Târgu-Mureș, sub îndrumarea antrenorilor Kiss Árpi și Ördög Attila;
-a jucat la Jiul Petroșani, în sezonul 1973/74, și la A.S. Armata Târgu-Mureș în perioada 1974-1982;
-între anii 1991 și 2008, Onuțan Károly a jucat/lucrat în Ungaria;
-”cel mai dificil adversar meu a fost dinamovistul Cornel Țălnar”, spune Onuțan.